IN MEMORIAM BADEA CARTAN


IN MEMORIAM BADEA CÂRŢAN

În cadrul proiectului de parteneriat, Biblioteca Municipală Făgăraş şi Clubul elevilor, au desfăşurat în data de 26 ianuarie, activitatea culturală, dedicată comemorării a 162 de ani de la naşterea peregrinului transilvan Badea Cârţan.
Au participat şi elevii Şcolii generale nr.1, clasa a-IV-a C, însoţiţi de doamna învăţătoare Frâncu Livia, elevii Şcolii generale nr.5, clasa a-V-a A, însoţiţi de doamna bibliotecar Sorina Boamfă, elevii Colegiului Naţional D-na Stanca, clasa a-II-a, însoţiţi de doamna învăţătoare Cutean Doina.
Expoziţia de carte a bibliotecii este menită a reda o pagină memorabilă din istoria României cât şi a cărţii româneşti.
Volumele selectate: Vasile Cărăbiş, „Badea Cârţan”, Octavian Metea, „Prin Vama Cucului”, Suciu, S., „Procesul lui Badea Cârţan”, Coja I., ” Tansilvania, invincibile argumentum”, Dianu, „Pe urmele lui Badea Cârţan”, Iorga N., „Oameni cari au fost”, Simonescu D., „Pagini din istoria cărţii româneşti”, Netea V., „Spre unitatea statală a poporului român”,  Almaş D., „Popasuri la vetrele istoriei româneşti”, Mitru Al., „Cântecul Columnei”, Vulpe P., „Columna lui Traian, monument al etnografiei românilor”, Grecu I., „Personalităţi din Ţara Făgăraşului”, Modorcea G., „O monografie gridophanică a Ţării Făgăraşului”, „Istoria României în date”, întregesc radiografia portretului lui Badea Cârţan, „veşnicul colindător de drumuri care gemea sub greutatea cărţilor pe care le căra pe umerii săi”.” Se privea pe sine ca un purtător de misiune superioară, ca un îndeplinător de porunci ce vin de sus. Şi, pentru că porunca-i venise prin cărţi, prinse pentru dânsele o dragoste fără margini”(N.Iorga, „Oameni cari au fost”).
Adevărul cuvântului tipărit poartă pecetea memoriei timpului, înscriindu-se în coordonatele civilizaţiei şi culturii unui popor.
Expozeul „Colportajul, mijlocul de difuzare a cărţii din a doua jumătate a secolului XII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea”, prezentat de Viorica Bica, argumentează interesul pe care societatea românească a epocii a manifestat-o faţă de carte.
Colportajul, fenomen cultural tradiţional pentru Ţările Române, se dezvoltă în condiţiile permanentei prezenţe a românilor din Transilvania în Moldova şi Muntenia, a dezvoltării activităţii tipografice şi a cererii crescânde de carte.
Dintre colportorii transilvăneni, un aport deosebit l-a avut Badea Gheorghe Cârţan(1849-1911), cioban din Cârţişoara (Făgăraş)care a trecut peste munţi 4850 opere în 76.261 volume, spre a fi distribuite printre transilvăneni. Achiziţionarea cărţilor ilustrează elocvent interesul societăţii româneşti pentru valorile moştenite, purtând astfel însemnele gândirii şi ale creaţiei româneşti. Poliţia austro-ungară i-a confiscat multe cărţi, l-a arestat, dar el nu s-a descurajat şi a încercat să facă, prin mijlocirea cărţilor purtate pe ascuns de-o parte şi de alta a munţilor Făgăraş, puntea spirituală între românii liberi şi cei asupriţi de stăpânirea străină.
Colportajul este cunoscut în istoria mondială a cărţilor, dar „cazul lui Badea Cârţan, cioban de cărţi, cum i s-a spus, transportate pe umeri cu scopul cultivării patriotismului în masele de cititori, este un exemplu unic în lume, sarcină pe care şi-a luat-o benevol”, avea să menţioneze Simonescu în volumul Pagini din istoria cărţii româneşti.
Cu acurateţea detaliului, doamna prof. Maria Ilina a prezentat expozeul „Badea Cârţan, simbol al unităţii naţionale”.
Datele biografice întreţes destinul unui om de excepţie. Profesorul V.A.Urechia îl va învăţa despre maica Roma, despre originea latină a poporului român. În anul 1877 se înrolează voluntar în armata română. După 1894 îşi începe misiunea de colportor. 27 de ani a trecut Carpaţii prin Vama Cucului, Calea Ursului şi Valea Cerbului, locuri tainice, nesupravegheate de vameşi. În anul 1896 a plecat pe jos la Roma. La Columna lui Traian a presărat pământul adus de pe tărâmurile româneşti, grâu şi sare. A adormit pe soclul columnei. Italienii au fost atât de fascinaţi de această poveste, încât a doua zi s-a consemnat în ziare: Un dac a coborât de pe columnă. Pentru cercurile conducătoare de la Budapeste, Cârţan era un conspirator. Procesul luiBadea Cârţan va fi detaliat în studiul lui Suciu. A fost un „ostaş devotat” al Ligii culturale române, din care făceau parte personalităţi ale României. S-a stins din viaţă la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul lui stă scris: „Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”.
Muzeul etnografic şi memorial Badea Cârţan din Cârţişoara deţine obiecte care i-au aparţinut.
D-na prof. Ilina a deschis alte capitole o dată cu prezentarea expoziţiei” Badea Cârţan, luptător pentru unitatea neamului românesc”. Fotocopiile reprezintă portretele pelerinului, cărţi din colecţia Badea Cârţan, vederea de ansamblu a muzeului, casa acoperită cu paie din secolul al XIX-lea, interiorul ţărănesc, obiecte personale ale lui Badea Cârţan, ciutura din lemn pentru fântână, vatra cu cuptor tradiţional, fântâna din piatră, mormântul lui Badea Cârţan, portretul haiducului Andrei Budac, statuia lui Badea Cârţan de la Făgăraş.
Activitatea noastră şi-a atins scopul: reevaluarea patrimoniului istoric şi cultural al Ţării Făgăraşului. Elevii au fost receptivi şi interesaţi în a cunoaşte cât mai multe aspecte din tematica abordată.

VIORICA BICA
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ FĂGĂRAŞ

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s