24 IANUARIE 1859 UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE


UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE, 24 IANUARIE 1859

În Proclamaţia publicată după alegerea lui Al. I. Cuza, Nicolae Golescu, noul Ministru de Interne, specifica: Adunarea electivă a Ţării Româneşti a consfinţit un principiu care e înrădăcinat în inimile tuturor românilor.
Studiile istoricilor: Constantin Giurescu – Viaţa şi opera lui Al. I. Cuza, Cuza- Vodă- In memoriam; Netea: Spre unitatea naţională; Constantin Florin: O istorie sinceră a poporului român; Platon: Lupta românilor pentru unitatea naţională; Nicolae Iorga: Evocări istorice, Conferinţe, Oameni care au fost; Mihail Kogălniceanu: Scrieri alese; Ştirbu: Pe urmele lui Al. I. Cuza; Iosif Constantin Drăgan: Istoria românilor ; Vlad Georgescu : Istoria românilor ; Neagu Djuvara: O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, sunt relevante pentru înfaptuirea Unirii.
Discursul la alegerea lui A.I. Cuza ca domn al Moldovei rostit de Mihail Kogălniceanu este admirabil prin perfectul echilibru al alocuţiunii: Măria Ta, prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română.
În anul 1843 s-a fondat Loja masonică Dreptate- Frăţie de către Ion Ghica, Nicolae Bălcescu şi Cristian Tell. Lor li s-au alăturat Al. I. Cuza, I.C. Brătianu, D. Bolintineanu, C. Negri, Miclescu.
În volumul Iluştri francmasoni, Emilian Dobrescu, consemnează cu acurateţe activitatea acestor susţinători ai idealului Unirii.
Concepută în spirit enciclopedic, lucrarea marchează un moment inedit în universul cărţii româneşti, dezvăluind publicului o latură până nu demult ascunsă şi totuşi esenţială a istoriei universale şi naţionale. Biografia personalităţilor alcătuiesc un tablou viu, o punte peste secole a societăţii secrete mondiale, MASONERIA.

Ecourile literare ale Unirii Principatelor

Literatura contemporană Unirii Principatelor, de o abundenţă revelatoare, a devenit ecoul învolburărilor din care avea să se plămădească România modernă.
Desfăşurarea lucrărilor Divanului ad-hoc, acţiunea de propagandă a unioniştilor, prin dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza- 5 ianuarie- Moldova ; 24 ianuarie – Ţara Românească a inspirat pe prozatorii, poeţii, dramaturgii şi oratorii vremii şi ai perioadei următoare : Kogălniceanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C. Negri, I. H. Rădulescu, C. Negruzzi, C. Bolliac, G. Sion, D. Bolintineanu, Al. Doinici, I. L. Caragiale, care înscriu în literatura română pagini de entuziasm şi speranţă în consens cu poporul român ce-şi vedea concretizat idealul al Unirii.
VIORICA BICA
BIBLIOTECA MNICIPALA FAGARAS

1 comentariu »

  1. frumos bine ar fi daca ati posta mai multe referate

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s