15 IANUARIE 2011 COMEMORAREA A 161 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MIHAI EMINESCCU


EXPOZIȚIE DE CARTE

 

De ZIUA CULTURII NAȚIONALE, Biblioteca Municipală celebrează 161 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu,”omul deplin al culturii romanești”(Constantin Noica).
Din fondul de carte al bibliotecii au fost selectate volumele, care îi conferă „deplinătatea”: mitologia, folclorul, istoria, filosofia, știința ,natura și erosul.
„Cunoscând vocaţia filosofică a lui Eminescu şi descendenţa sa romantică, suntem îndreptăţiţi să acordăm simbolului şi metafizicii un rol important în explicaţia operei sale poetice”avea să consemneze Mircea Eliade.
Poezia istorică şi mitologică, precum şi poezia de meditaţie socială este reprezentată de creaţiile: ”Memento mori”,” Mureşanu”, „Scrisorile” eminesciene. Poezia naturii şi a iubirii va reface un cadru paradisiac, unicul în care cuplul poate retrăi armonia mitică în Marele Tot: ”Sara pe deal”,”Dorinţa”, „Floare albastră”.Poezia de inspiraţie folclorică mărturiseşte aplecarea poetului spre „izvoare”, spre lumea „ghicitorilor” şi „eresurilor”, a basmelor bogate în semnificaţii mitice. De inspiraţie populară sunt „Revedere”, „Povestea teiului”, „Făt-Frumos din lacrimă, „Miron şi frumoasa fără corp”, „Călin (file de poveste)”.
Cunoaşterea gândirii filosofice germane (Kant, Schopenhauer) cristalizează viziunea poematicii filosofice: ”Scrisoarea I”, „Glossă”, „Odă ( în metru antic), „Luceafărul”.
Petru Creţia redă patrimoniului literaturii eminesciene creaţiile dramatice: „Decebal”, „Bogdan Dragoş”, „Alexandru Lăpuşneanu”. Problematica filosofică a nuvelisticii pune în dezbatere motive fundamentale concentrate în ideea de „absolut”.
Cele 44 de Caiete ale lui Eminescu au fost donate în anul 1902 Academiei Române de Titu Maiorescu. De-a lungul timpului, Caietele au fost citite, descifrate, valorificate şi reproduse în ediţii succesive de generaţii de eminescologi: Perpessicius, G. Călinescu, Vatamaniuc, P.Creţia, Noica.
Volumul In capitolul „Pledoaria pentru facsimilare”din volumul „Introducere la miracolul eminescian”, C. Noica a stăruit asupra facsimilării manuscriselor eminesciene.
Publicarea manuscriselor lui Eminescu a demarat în anul 2004 la iniţiativa criticului literar Eugen Simion. Acest proiect care cuprinde peste 16000 de pagini a fost finalizat în anul 2010.
Revista Manuscriptum nr. 82 cuprinde 52 postume inedite, editate şi comentate de Petru Creţia, ca fiind „lumea însăşi a poeziei ca durere cosmică şi ca triumf”.
Corespondenţa inedită Veronica Micle-M.Eminescu, publicistica cât şi studiile criticilor literari Perpessicius („Eminesciana”), C. Ciopraga („Poezia lui Mihai Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale”), G. Călinescu (Viaţa lui Mihai Eminescu”,”Opera lui Mihai Eminescu”), T. Maiorescu („Critice”), G. Ibrăileanu („Studii literare”), D.Caracostea („Arta cuvântului la Eminesu”), Zoe Dumitrescu-Buşulenga („Eminescu, cultură şi creaţie”), T.Vianu („Poezia lui Eminescu”), D. Popovici („Poezia lui Mihai Eminescu”), E.Simion („Proza lui Mihai Eminescu”), A. Petrescu („Eminescu-Metamorfozele creaţiei”), I. Em. Petrescu (”Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică”,”Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti”,”Eminescu-poet tragic”) C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”), Liviu Rusu („Eminescu şi Schopenhauer”), I. Negoiţescu („Poezia lui Mihai Eminescu”), E. Lovinescu („Eminesciana”) întregesc receptarea creaţiei eminesciane.

VIORICA BICA

BIBLIOTECA MUNICIPALA FAGARAS

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s