15 IANUARIE 1850-20…VESNIC. NEMURITOR


Ziua de 15 ianuarie va fi întotdeauna asociată, pe calendarul inimilor româneşti, cu aniversarea naşterii poetului naţional Mihai Eminescu la mijlocul veacului al XIX, în anul 1850. La Botoşani a răsărit şi la Ipoteşti s-au desfăşurat primele uimiri, parabola copilăriei şi întâia iubire a poetului…într-un mediu rustic în care a trăit o fericită viaţă .

„Cu fratele său mai mărişor, Ilie, punea coif de hârtie pe cap şi, cu un băţ, în vârful căruia agăţa o batistă în semn de steag, pornea la bătălie. Se urcau amândoi pe şura de paie şi socoteau că se află pe culmea munţilor. Mergeau la scăldat şi, în apa de baltă, duceau război cu broaştele. Cu bucurie mare de copil făceau cărucioare din coji de nuca, la care înhămau melci cu coarne.” Cu vremea a căpătat dragoste de pădure dar şi de singurătate…

Fiind băiet păduri cutreieram

Şi mă culcam adesea lângă izvor

Iar braţul drept sub cap mi-l puneam

Să ascult cum apa sună-ncetişor,

Un freamăt lin trecea din ram în ram

Şi un miros venea adormitor…

„Ceea ce a fost absolut specific destinului său s-a legat de lumea de acasă, de împrejurările unei istorii particulare, de spiritul profund al unui neam, căci Eminescu a dorit şi a izbutit o fuziune unică a spaţiului şi timpului românesc, luând asupra-şi grozavul destin al unei misiuni de o covârşitoare însemnătate , aceea de a şti şi de a reprezenta adevărul integral al unei istorii şi al unui spirit.”

„Spaţiul naşterii, Ţara de Sus, cunoscuta Moldovă de Nord, l-a marcat pentru totdeauna : un tărâm al frumuseţii blânde, blajine, al unei naturi tainice şi prietenoase care-şi desfăşoară nesfârşita viaţă într-o netulburată armonie şi care a modelat fiinţa artistului cu tot sistemul său de reacţii.”

„Casa era simplă, albă, nu prea înaltă, acoperită cu draniţă. În plăcuta linişte ce domnea în casa, copilul a crescut sub ochii grijulii ai mamei care…îşi dădea seama că erau ascunse în el puteri rare, cele ale minţii şi inimii. Curând casa i-a fost neîncăpătoare şi curtea largă, livada întinsă i s-a arătat spre cunoaştere şi desfătare…Pădurea, apele şi luna par să-l fi învăţat curând lecţia de neuitat a unui univers fabulos, întărită de basmele şi legendele păstrate de ţăranii şi păstorii întâlniţi în copilărie. De aceea s-a simţit de mic un părtaş al misterelor şi un răsfăţat al codrului. Tot atât de familiar ca şi pădurea, i-a fost şi cerul şi…Luceafărul, sau cum i-se mai spune în popor – “Steaua ciobanului.”

„Astfel pentru el, viaţa pădurii se încrucişa cu cea a făpturilor din basm care, în penumbra rodnică a mitului, se confundau cu personajele unei istorii investite cu aceeaşi aură supranaturală. Iar el era primit şi ocrotit cu dragoste de lumea aceea care se însufleţea sub lumina de luna şi pe care uneori o credea mai aievea decât cea reală .”

„Pentru el copilăria n-a fost lumea marilor, fugacelor iluzii. A fost o ucenicie scurta, de o intensitate greu de pătruns din afara, datorita calităţii discipolului şi a maeştrilor săi. Căci după dificila carte a Naturii, i-a fost dată spre descifrare cartea nescrisă a înţelepciunii tradiţionale, înscrisă în aura noastră întreagă, pe pământ, ape şi cer, în memoria noastră colectivă.”

„Natura şi folclorul i-au hrănit puterile imaginative şi creatoare iar priveliştea muncii oamenilor l-a condus spre o concepţie de viaţă activă. Din această perspectivă a dobândit respectul faţă de activităţile creatoare la nivelul cel mai direct şi mai util .”

„Cea de a treia carte a fost cea scrisă, ca mijloc de a rătăci prin alte existenţe şi alte gânduri, prin alte universuri , fără stavilă, şi a fost repede însuşit. În scurtă vreme, mintea iscoditoare a fost prinsă de patima fără leac, de o viaţă, a cititului. Desfătarea aceasta de un soi nou se adaugă acum celor doua mai vechi, bucuriei codrului şi încântării basmului .”

Şi acum…ne oprim…o clipă…la chipul tânărului de 18 ani, la imaginea despre care un Caragiale, cu doi ani mai mic, spunea: „Era o frumuseţe !, o figura clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte înaltă si senină, nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt coborât dintr-o icoana”.

„Când spunem „Eminescu”, închidem ochii. Dar este bine sa-i deschidem. O uşoara reverie romantică ne cuprinde, în evocarea lui, în timp ce el este treaz. E un om care dă seama lucrurilor ; dă seamă de limba. Dacă sunt margini în limbă, undeva sunt şi nemărginiri…” Şi dacă a existat Eminescu atunci există şi poezie…

Raluca-Maria Bucur

Biblioteca Municipală Făgăraș

Vă recomandăm şi următorul material, conceput de suntparinte.ro. :

Copilăria lui Mihai Eminescu

1. Stimuleaza interesul copilului pentru lectura. Afla mai multe despre cum poti creste un cititor si ce jocuri poti folosi pentru a-l apropia pe copil de carti.

2. Povestindu-i copilului tau despre partea „aventuroasa” a copilariei poetului, il vei ajuta sa inteleaga faptul ca si scriitorii despre care invata la scoala au fost copii si ca au trecut prin experiente interesante, unele dintre ele asemanatoare celor prin care trec copiii din ziua de azi. Cunoscand mai multe despre viata poetului, este mai probabil ca fiul sau fiica ta sa devina mai interesat si de opera sa.

3. In copilarie, natura a avut o mare influenta asupra poetului. Pentru a-l ajuta sa inteleaga mai bine opera lui Eminescu (in special poeziile pe tema naturii), poti incerca sa il apropii pe copil de natura. Specialistii vorbesc despre notiunea de inteligenta naturalista, care este specifica acelor copii care invata cel mai bine prin contactul direct cu natura. Afla mai multe despre cum poti dezvolta inteligenta naturalista a copilului tau.

4. In final, te invitam sa meditezi la relatia dintre poet si tatal sau. Arata-te deschis fata de interesele copilului tau, chiar daca domeniul care il atrage pe copilul tau nu este cel pe care ti l-ai dori pentru el. Este bine ca fiecare copil sa se simta acceptat asa cum este si sa aiba ocazia sa cunoasca mai multe despre lucrurile care il intereseaza.

Copilul tau este interesat de opera sau de de copilaria lui Mihai Eminescu?

citeşte mai mult:  http://www.suntparinte.ro/timpul-liber/55-primar/3099-copilaria-lui-mihai-eminescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s