ZORILE DALBE-EXPOZITIE DE CARTE


BIBLIOTECA MUNICIPALĂ  FĂGĂRAŞ  – BICA VIORICA

EXPOZIŢIE DE CARTE
CELEBRAREA CRĂCIUNULUI
ZORILE DALBE

„Cărţile îşi au destinul lor”(Terentianus Maurus), altminteri spus, „un mod singular de a dăinui ca un drum lung deschis peste veacuri”.(André Scrima).
Mesajul ideatic din volumele de spiritualitate creştină expuse la bibliotecă este tocmai acela de a aduce bucurie, de a fi o permanentă „revelaţie a revelaţiei” în spirit şi conştiinţă.
Expoziţia de carte e structurată pe domeniile: religie, iconografie ortodoxă bizantină, literatura sacră, etnografie şi folclor.
„Creştinismul de-a lungul secolelor” (Earle Cairns), „Religiile lumii”(Jean Delumeau) sunt o dezbatere asupra patrimoniului spiritual al umanităţii.
„Sacrul” si „profanul” sunt două modalităţi de a fi în Lume, două situaţii existenţiale asumate de om de-a lungul istoriei.
Omul se defineşte ca om prin dimensiunea sacrului – este ceea ce relevă volumul „Sacrul şi profanul” de M. Eliade. Homo religiosus al lui Mircea Eliade, în atingere cu sacrul descoperă existenţa unei „realităţi absolute, care transcende lumea aceasta”.
Cu rigoare apodictică şi farmec semantic, Nicolae Iuga ne propune un act de reconstrucţie a eticii creştine dintr-o deschidere filosofică („Etica creştină privită dinspre filozofie”).”Cartea este cuceritoare prin logica remarcabilă, are o frumuseţe dialectică de mare seninătate, iar etica se transmite ca un act imperial” (S. Fay).
„Adevărata viaţă spirituală este o viaţă nouă, cu Hristos şi în Hristos”, ”viaţa spirituală este viaţa veşnică”sunt coordonatele definitorii ale volumului „Spiritualitate creştină pe înţelesul tuturor” de Andrei, arhiepiscopul Alba-Iuliei,
Invăţătura creştină venită de la marele duhovnic al ortodoxiei, arhimandritul Teofil Părăian, are o „puritate cristalină”, aşa cum avea să remarce Ovidiu Moceanu. Monahul de la Sămbăta a redat cuvântului forţa lui originară şi ideii, tensiunea sacră a dinamismului sofianic. Volumele expuse „Sărbători fericite”, „Cu faţa spre veşnicia fericită”, „Lumini de gând” sunt o pledoarie pentru lumina credinţei.
Mănăstirile şi schiturile ortodoxe, prin sacralitatea lor şi prin frumuseţea împrejurimilor, sunt „vetre de spiritualitate pentru închinare şi liniştire sufletească”. „Aici, fiecare poate să se cerceteze pe sine, coborând la adâncime în fiinţa sa, şi să-şi facă, întocmai ca sihaştrii cei de demult, spovedania gândurilor”(Vlasie Mihai, „Drumuri spre mănăstiri”).Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbta de Sus, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea Berivoii Mari sunt vetrele de spiritualitate şi istorie din Ţara Făgăraşului. Colecţia de icoane pe sticlă de la Mănăstirea Brâncoveanu este cunoscută şi peste hotare. Aici se află şi renumita Scoală de icoane pe sticlă, condusă de Timotei Tohăneanu.
„Biserici vechi româneşti din Tara Oltului” reprezintă o valoroasă sinteză elaborată de Valeriu Literat. Monografia înfăţişează 40 de biserici de zidărie din secolele XV-XIX, pictura parietală, obiectele de cult şi cartea liturgică.
Una dintre cele mai bogate în semnificaţii teologice este iconografia ortodoxă bizantină. Icoanele sunt „altare de închinare”, venerate de cultul religios ortodox. Ele sunt rezultatul unor elaborări teologice şi artistice ce a durat de secole. Sunt expuse reproduceri după icoanele lui Ion Pop Zugravul, originar din Galaţi -Făgăraş. Simbolismul icoanelor pe sticlă reprezentând Naşterea Domnului, cuprinde elemente dogmatice şi biblice.
In istoria culturii umane, literatura religioasă are puterea de a reînvia în conştiinţă şi de a readuce în suflete echilibru şi optimism.
Alecsandri, Arghezi, Coşbuc, Eminescu, M.Gabor redau în versurile lor aura mitică a timpului candorilor irepetabile şi fiorul sacru al Intrupării prin Cuvânt.
In volumul „Sărbători religioase, datini şi credinţe populare” Ioan Ţoca redă scrieri laice şi religioase, legende şi mituri populare hagiografice. Imbinând armonios evenimentul religios cu cel folcloric, fiecare lună a anului are în vedere atât praznicele ortodoxe cât şi datinile şi credinţele populare . Autorul ne introduce astfel într-un spaţiu sacru al existenţei, într-un spaţiu purificator şi generator de viaţă, un spaţiu ciclic al originilor şi al existenţei umane. In acest sens lucrarea provoacă întâlnirea mitului cu credinţa, a profanului cu sacrul, a morţii cu viaţa în spaţiul sacralităţii spaţiale şi temporale al existenţei şi evoluţiei umane.
Ţara Făgăraşului e considerată o vatră etnofolclorică distinctă prin specificul portului popular şi al datinilor, prin bogăţia şi valoarea folclorului lirico-epic.
„Colinzi din Ţara Făgăraşului” este o culegere consacrată producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic-colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii.
Colinzile au menirea să înalţe şi să purifice sufletul omenesc spre a fi treaptă şi piedestal spre bucuriile duhului.
Ca în fiecare an, luminatul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletul de o negrăită bucurie duhovnicească, pentru că această zi reprezintă împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor de la Început ca un îndemn de călăuză pe drumul ce duce spre Mântuire.

SARBATORI FERICITE TUTUROR!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s