REZISTENŢA ARMATĂ ANTICOMUNISTĂ DIN ŢARA FĂGĂRAŞULUI


„Când naţiunea e-n întuneric, ea doarme-n adâncimile geniului şi-n puterile sale neştiute şi tace, iar când libertatea, civilizaţiunea plutesc asupra-i – oameni superiori se ridică spre a-l reflecta în frunţile lor şi a-l arunca apoi în raze lungi adâncimilor poporului -astfel încât în sânul marei întregi se face o zi senină, ce răsfrânge în adâncimile ei cerul“ (Mihai Eminescu)

« Comunismul a fost moşit în hrube ascunse, de minţi scelerate, alăptat de forţe oculte, a crescut, şi-a format şi şi-a pus în practică programul, netulburat de nimeni, a guvernat şi poruncit cum a vrut, şi-a impus legile ce le-a  voit, a mutat popoare pe alte locuri, a distrus naţionalităţi, destine, culturi şi vieţi, a umplut jumătate din omenire cu lagăre de temniţe, crime şi gropi comune, cu sânge şi lacrimi ».  ION GAVRILA OGORANU

„Am scris aceste rânduri în amintirea celor care au luptat şi au murit în acei ani, 1948-1957, în rezistenţa armată anticomunistă făgărăşeană şi care nu au nici mormânt, nici cruce.

Am scris această carte  făgărăşeană pentru a lăsa mărturie că acest colţ de ţară nu şi-a plecat capul de bunăvoie în faţa comunismului. Să se ştie că au existat oameni care, cu sângele lor, au spălat faţa României, pătată de laşităţi şi trădări. Copiilor şi nepoţilor să nu le fie ruşine să se numească români.”

Astfel îşi începea Ion Gavrilă Ogoranu primul volum din monumentala lucrare reunită sub titlul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”

In data de 23 noiembrie  2010 a avut loc la Făgăraş, spectacolul de gală al filmului

“PORTRETUL LUPTĂTORULUI LA TINEREŢE”.

După cel de- al doilea război mondial puterea a fost preluată de comunişti. In munţii României, grupuri de oameni s-au opus regimului opresiv cu arma în mână. Aproape toţi au sfârşit în temniţă sau în faţa plutonului de execuţie. Mai mult de 1000 de grupări de „partizani” anticomunişti au fost înregistrate în dosarele Securităţii, Munţii Făgăraş fiind unul dintre nucleele acestei lupte, între 1947 şi 1960.

Una dintre cele mai longevive grupări a fost cea condusă de Ion Gavrilă Ogoranu: cei 12 tineri au rezistat în munţii Făgăraş, în condiţii extrem de dificile, aproape zece ani. Ogoranu a fost singurul din grup care nu a fost prins până în 1976, lucru unic în istoria grupărilor de partizani de oriunde. Legenda omului care s-a ascuns de Securitate timp de 27 de ani şi a camarazilor săi care au luptat şi au murit pentru o idee sunt subiectul acestui film.

În rezistenşţ anticomunistă au fost implicate 64 de localităţi din Ţara Făgăraşului. Mii de oameni au fost persecutaţi, arestaţi şi aruncaţi în beciurile securităţii şi în închisori. Regimul comunist a aplicat cele mai crunte metode pentru a-şi înmulţi numărul de adepţi. Au fost locuitori care s-au alăturat lor, fiind încântaţi de oferta comuniştilor, locuri de muncă, funcţii, locuinţe şi astfel ajungând până la trădarea sau persecutarea consătenilor. Alţii s-au opus cu înverşunare, ceea ce a dus la bătăi, schingiuiri, tortură fizică si psihică şi chiar execuţii. Rezistenţa activă din Munţii Făgăraşului, susţinută de rezistenţa pasivă din sate a reuşit să atragă atenţia. În Ţara Făgăraşului au fost concentrate trupele armatei şi ale securităţii pentru a înlătura şi anihila opoziţia locuitorilor. Oamenii zonei urau minciuna, laşitatea si asuprirea.

Bazându-se pe credinţa în Dumnezeu, pe adevăr şi cinste, au reuşit să întârzie cu câţiva ani buni instaurarea ideilor bolşevice în zonă. Elevi, studenţi, susţinuţi atât de reprezentanţi ai intelectualităţii zonei, dar şi de ţărani s-au opus orbeşte ororilor comunismului. Lupta lor a durat mai mulţi ani. Pedepsele aplicate de comunişti i-au dus pe toţi aceştia în faţa unei pseudojustiţii. Pe aceşti tineri i-a putut învinge doar trădarea. 1957 a fost anul în care trei loturi de partizani au fost arestate, judecate şi întemniţate. Şase persoane au fost executate prin împuşcare, iar alte sute condamnate de la 10 ani până la muncă silnică pe viaţă. Sentinţele aşa-ziselor complete de judecată stipulau în majoritatea cazurilor „crima de acte de teroare şi constituire în bandă în scop terorist“ sau „crima de uneltire împotriva securităţii interne şi externe a RPR“, chiar dacă „încriminaţii“ au oferit doar alimente sau haine luptătorilor din munţi. Trei loturi de partizani au fost arestate în 1957 în lunile iulie, august şi septembrie.

Lotul I, arestaţi în iulie 1957: Chiujdea Ioan, Haşu Laurian, Novac Ioan, Metea Victor, Haşu Gheorghe, Pop Jean, Ilioiu Ioan, Burlacu Nicolae, Borzea Olimpiu. Acestora li se adaugă Rezistenţa de Sprijin Viştea, condusă de Olimpiu Borzea: Borzea A. Gheorghe, Stanciu Lucian, Grovu Ioan, Bucelea Ioan, Bucelea Vasile, Şandru Victor, Cristian Ioan, Dâmboiu Victor.

Lotul II, arestaţi în august 1957: Geamăn Victor, Fogoroş Liviu, Logrea Gheorghe, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Părintele Dascal Cornel, Popaiov Octavian, Polexe Ioan, Albu Eronim. Acestora li s-a adăugat grupul din localitatea Râuşor ce aparţinea Rezistenţei de Sprijin Viştea.

Lotul III, arestaţi în septembrie 1957: Budacu Remus, Preotul Năftănăilă Ioan, Ostăcioaia Ioan, Banciu Aurel, Vulcu Ioan, Vulcu Constantin, Marin Ioan, Oancea Virgil. Pe lânga aceştia au mai fost arestaţi fraţii Ion şi Nicolae Grecu şi un grup din satul Olteţ condus de Surdu Vasile. Pe lânga  aceste trei loturi au mai fost condamnate şi alte grupuri înainte şi dupa 1957. Ioan Chiujdea, Laurian Haşu, Victor Metea, Ioan Novac, Gheorghe Haşu, Jan Pop, Ion Ilioiu, care au luptat cu arma în mâna în munşi au fost susţinuţi de rezistenţa organizată în satele din Ţara Făgăraşului (rezistenţa pasivă) din care au făcut parte: Olimpiu Borzea, Nicolae Burlacu, Gheorghe Borzea, Lucian G. Stanciu, Ioan G. Bucelea, Ionel Cristian, Victor Şandru, Vasile D. Bucelea, Victor Dîmboi.

Începând cu 1954, libertatea de acţiune a tinerilor luptători a fost estompată prin vicleşugurile comuniştilor. Aceştia au recurs la infiltrarea în rândurile rezistenţei a unor persoane care au încercat să le schimbe orientarea. De multe ori, aceste tactici perverse coroborate cu puterea lor armată au reuşit. Comuniştii, bazându-se pe ideea că luptătorii aşteaptă sprijin din alte ţări, s-au oferit să-i ajute. Astfel, prin intermediul lui Costică Nicolescu, omul care a promis luptătorilor că-i va duce în Grecia, au fost arestaţi: Ion Chiujdea, Victor Metea, Gheorghe Haşu, Laurian Haşu, Ion Novac, Jan Pop, Olimpiu Borzea. Ceilalţi componenţi ai lotului I au fost prinşi pâna în aprilie 1957 şi reţinuţi în anchete continue în beciurile securităţii din Braşov. Pentru a obţine informaţiile dorite luptătorii au fost terorizaţi în: „Trei morminte“ şi „Talpa Iadului“, celule reprezentative pentru ororile comuniştilor din Sibiu. A urmat procesul de la Sibiu în care Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj a condamnat 17 tineri curajoşi cu pedepse dure care întreceau orice limită a gândirii umane. Astfel, au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare: Ion Chiujdea, Laurian Haşu, Victor Metea, Ion Novac, Gheorghe Haşu, Olimpiu Borzea şi Nicolae Burlacu. O alta pedeapsă, dată cu aceeaşi uşurinţă a fost munca silnică pe viaţă la care au fost încadraţi: Gheorghe Borzea, Ion Bucelea, Ionel Cristian si Ion Ilioiu. 25 de ani munca silnică au primit: Victor Surdu si Vasile Bucelea, iar 10 ani de închisoare preotul Victor Dîmboi. În ajunul procesului pentru lotul I, doctorul Lucian Stanciu din Viştea de Jos a fost găsit în celula cu venele de la gât tăiate, caz neelucidat nici până în prezent. Din lotul I a scăpat necondamnat doar Ioan Grovu care ulterior a devenit şi director de şcoală. În procesul de la Sibiu, procurorul îşi avea pledoaria nuanţată cu tot felul de citate precum: „Aşa cum cocoşatul nu scapă de cocoşă decât când îi creşte iarba verde pe piept, tot aşa scumpa noastră republică, iubitul nostru partid nu va scăpa de aceşti pistolari cu frunţile înguste decât atunci când la va creşte iarba verde pe piept“.

După sentinţă, incriminaţii au fost legaţi cu lanţuri la mâini şi la picioare, supravegheaţi fiecare de câte patru „câini linguşitori“ şi transferaţi la Bucureşti. Toţi au cerut recurs. Acesta s-a judecat în lipsa lor şi a fost respins. Nefiind vinovaţi şi mai crezând în legile statului român, deţinuţii şi-au încercat ultima şansă. Au cerut graţierea la Marea Adunare Naţională. La începutul lunii decembrie 1957 li s-a comunicat ca aceste cereri au fost respinse, pentru luptătorii din munţi rămânând definitivă condamnarea la moarte. Totuşi o schimbare a survenit pentru Olimpiu Borzea şi dr. Nicolae Burlacu, cărora le-a fost comutată pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viaţă. De la închisoarea Uranus, condamnaţii au fost transferaţi la Jilava. În cursul lunilor decembrie şi ianuarie au urmat execuţiile pentru cei condamnaţi la moarte. Nici în ziua de astăzi nu se cunosc locurile în care au fost aruncate trupurile neînsufleţite ale celor împuşcaţi. Cei care aveau de ispăşit pedepse de 25 de ani sau muncă silnică pe viaţă au fost mutaţi ulterior, în loturi şi la date diferite, la Aiud şi la Gherla.

Olimpiu Borzea, dr. Nicolae Burlacu, Ionel Cristian şi Gheorghe Borzea au ajuns în celulele de la Aiud unde „nu au văzut lumina zilei“ până la eliberare. Profesorul Ioan Bucelea, Vasile Bucelea, Victor Dîmboi şi Victor Şandru au fost duşi la Gherla şi folosiţi la diferite munci. În aprilie 1964 prin decretul 176 au fost puşi în libertate toţi deţinuţii politici. Vasile Bucelea din Viştea de Sus a ajuns acasă bolnav, incapabil de muncă. Autorităţile de atunci nu au permis acordarea de asistenţă medicală şi un loc de muncă pentru el. Victor Stanciu din Viştea de Jos s-a întors de la Gherla grav bolnav şi fără un ochi. A murit bolnav de pneumonie. Nu a avut copii. Gheorghe Borzea din Viştea de Jos, încarcerat la Aiud şi trimis la munci la Canal, s-a întors acasă foarte bolnav. Toată averea i-a fost confiscată. A fost angajat o perioadă la UPRUC, Făgăraş. A murit în 1982 în ajunul Crăciunului de pneumonie. Ionel Cristian din Viştea de Sus s-a întors din Aiud în 2 august 1964. Nu a avut familie şi a fost ajutat de familia Godan care i-a oferit locuinţă, masă şi o maşină de cusut cu care şi-a câştigat existenţa. A murit în Victoria bolnav de pneumonie. Prof. Ioan Bucelea din Viştea de Sus, nu a mai putut profesa după eliberare. S-a mutat cu soţia la Homorod. A avut doua operaţii la rinichi. Preotul Victor Dîmboi s-a întors acasă în august 1964. Trăieşte în Rîuşor alături de familia sa. Dr. Nicolae Burlacu a fost eliberat în 2 august 1964 cu mari probleme de sănătate. A profesat ca medic ORL în Făgăraş şi Braşov. S-a mutat definitiv cu soţia la Braşov. Ion Ilioiu a fost eliberat în august 1964 foarte bolnav. La revenirea din închisoare familia îi era dezorganizată. La o vârsta înaintată s-a recăsătorit. A plecat de la Sâmbăta de Jos şi s-a stabilit în Făgăraş cu soţia sa. Suferă de o boala grava de ochi. Olimpiu Borzea s-a întors de la Aiud în 2 august 1964 bolnav de TBC. Când a fost arestat avea 93 de kg., iar la eliberare cântarea doar 42 de kg. Nu a mai putut profesa ca învăţător. Cu greu şi-a găsit un loc de muncă, dar ca muncitor necalificat. Trăieşte alături de familie în Viştea de Jos.

Regizorul filmului, Constantin Popescu, a obţinut premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Bratislava. Juriul a apreciat arta regizorului « de a ilustra lupta pentru libertate într-o ţară asuprită ».

« Este un film despre demnitate, despre puterea unui om de a face ceea ce crede de cuviinţă în viaţă, aşa cum îi dictează conştiinţa » avea să mărturisească Constantin Popescu.

Distribuţia reuneşte actori precum Constantin Diţă (în rolul lui Ion Gavrilă Ogoranu), Ionuţ Caras, Bogdan Dumitrache, Cătălin Babliuc, Ion Bechet, Vasile Calofir, Constantin Lupescu, Dan Bordeianu, Bogdan Dumitrescu, Alexandru Potocean, Alin Mihalache, Radu Iacoban, Șerban Gomoi, Paul Ipate, Andrei Mateiu, Mihai Constantin, Răzvan Vasilescu, Teodor Corban, Mimi Brănescu, Bogdan Stanoevici, Mihai Bica, Nicodim Ungureanu.

„Portretul luptătorului la tinereţe” este produs de Filmex Film România, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al HBO România.

Pelicula este distribuită în România de Voodoo Films.

Filmul are şi propria pagină de Facebook:

www.facebook.com/Portretul-luptatorului-la-tinerete.

Trailerul oficial poate fi vizionat şi descărcat la acest link:

http://www.youtube.com/watch?v=XxF8mwjJVec

 Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s